Inteligența artificială în medicină schimbă modul în care pacienții caută și înțeleg informațiile despre sănătate. De la interpretarea analizelor și a simptomelor până la întrebări despre tratamente, accesul la răspunsuri este astăzi aproape instantaneu. Dar cât de mult ne putem baza pe aceste informații și unde ar trebui să înceapă discernământul medical?
Odată cu dezvoltarea tehnologică din ultimii ani, omul a fost pus față în față cu o nouă situație — inteligența artificială.
Dacă în trecut tehnologizarea a favorizat dezvoltarea umană și producția, acum această mașinărie invizibilă, dar prezentă în fiecare telefon și extrem de ușor de accesat, ne aduce în față o deschidere extremă asupra informațiilor cotidiene, politice, culturale, casnice și multe altele. Practic, avem la dispoziția noastră, 24 din 24 de ore, acces la o bibliotecă infinită pregătită, parcă, să ne răspundă la cele mai controversate sau stupide întrebări.
Unii caută cum să fie mai productivi, alții caută izvoare istorice misterioase, sau o simplă rețetă de ciorbă de casă. Indiferent de căutările noastre, acest „prieten invizibil” are un răspuns pentru fiecare dintre noi. Și, nu doar atât, el vorbește cu noi, pe limba noastră!
Fascinant la prima vedere.
Poate chiar extrem de dificil de înțeles la nivel psihic.
Personal cred că avem o capacitate superbă de adaptare și curiozitate la tot ceea ce mediul înconjurător ne oferă, însă în același timp cred că fiecare om are o structură psihică diferită care îl face să fie unic între semeni. Deși tendința este de a acționa unitar cu cei din jurul nostru, discernământul fiecăruia este filtrat de propriile experiențe, propriile păreri despre lume sau, altfel spus, suntem suma experiențelor acumulate.
Inteligența artificială, prăjitura și pacientul
Viața ne pune față în față cu tot felul de experiențe și ne solicită atât fizic, cât și psihic, ne forțează să ne autodepășim, să ne cunoaștem, să interacționăm, în fond să fim oameni printre oameni. Aceste conglomerate de stări și rutine ne fac ca cel puțin o dată în viață să fim pacienți. Unii poate mai puțin decât alții, unii poate mai ipohondri, cert este că curiozitatea umană nu are limite, iar inteligența artificială este asul din mânecă.
Folosim inteligența artificială pentru un tratament rapid în cazul unei dureri sau pentru o recomandare sau mai ales când buletinul de analize ne arată cifre și cuvinte pe care nu le înțelegem. Oamenii fiind ne plângem în fața inteligenței artificiale și îi cerem sfaturi despre ceea ce simțim în corpul fizic, iar noul nostru prieten inteligent abia așteaptă să ne ia durerea cu mâna.
Însă, cum bine zice un vechi proverb, nu tot ce zboară se mănâncă și inteligența artificială nu este atât de inteligentă cum credem noi.
Inteligența artificială este un program creat de oameni, pe baza unor informații diverse din aproape toate domeniile lumii. Este, de fapt, un instrument inteligent sau locul în care cauți extrem de ușor, dar în care ne putem pierde în totalitate.
Mie îmi place să cred că este acel asistent personal care face munca riguroasă de cercetare. Dacă acum 20 de ani trebuia să citim cărți pentru a găsi o informație, acum este suficient să tastăm întrebarea, pentru ca mai apoi să primim un răspuns.
Răspunsul ne oferă o simplă informație, însă el nu răspunde cu certitudine la întrebare și de aceea trebuie să fim extrem de atenți cu acest răspuns rapid.
E exact ca și cum am căuta o rețetă de prăjitură în cartea de bucate a bunicii, dar această carte de bucate nu este unica carte de bucate din lume.
Câte cărți atâtea rețete!
Câte gospodării atâtea feluri de prăjituri!
Aici se află, de fapt, conflictul actual.
Inteligența artificială ne arată o rețetă, ne oferă gramajele și indicațiile standard, dar nu ne oferă certitudinea unei prăjituri așa cum o făcea bunica. Nu poate face asta fiindcă fiecare rețetă este unică, dar mai ales pentru că mâna care amestecă și prepară este diferită.
Și atunci, se întâmplă ceva.
Pacientul care se folosește de inteligența artificială fără un discernământ medical, fără o experiență medicală sau fără un minim de cunoaștere de sine și cunoaștere medicală cade în capcana unui răspuns standard, rece și corect poate doar la nivel științific.
Putem folosi inteligența artificială, însă așa cum nu toți înțelegem fizica cuantică, tot așa e nevoie să înțelegem că un răspuns inteligent nu este răspunsul de care noi avem nevoie. Suntem diferiți ca patologie, ca simptome, ca alergii sau ca predispoziții, iar dacă nu avem un raport clinic complet, dacă nu cunoaștem în detaliu toate fundăturile acelui răspuns inteligent, cel mai probabil ne vom face rău cu mâna noastră.
E important să fim informați, să fim curioși, să citim pentru a ști mai multe, nu doar să cerem un răspuns și să luăm acel răspuns ca un adevăr general.
În definitiv, sunt puține adevăruri general valabile pe lumea asta, iar psihologia pacientului este una sensibilă la interpretări. Așadar, ne documentăm, cerem răspunsuri, dar este recomandat să ne documentăm și să cerem răspunsuri din nou și din nou. Același Algocalmin poate face atât bine, cât și rău. Diferența ține, din nou, ca în cazul prăjiturii, de omul care ia acel Algocalmin.
În concluzie, vechea expresie «crede și nu cerceta» nu își are locul aici. Sfatul societății moderne este cercetează, cercetează, cercetează!
_____
Sunteți pasionat de detalii tehnice și studii clinice?
Dacă doriți să citiți în profunzime despre procesele biochimice, studiile internaționale și mecanismele fiziologice detaliate din spatele terapiilor noastre, vă invităm să parcurgeți analiza noastră academică direct în secțiunea Jurnal Medical.
